Nici mai mult, nici mai puțin de 4.738.182 lei a obținut Primăria Flămânzi din fonduri europene pentru îmbunătățirea situației copiilor rămași în grija bunicilor sau a altor rude ori cunoscuți după plecarea părinților în străinătate.
Lansare cu zeci de persoane
Administrația orașului din sudul județului a câștigat o finanțare în cadrul Programului Operațional Capital Uman 2014 – 2020, practic fostul POSDRU.
„EDUsmart – Măsuri integrate pentru stimularea participării la educație a copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate din Orașul Flămânzi, Judetul Botoșani, Educație si competențe”, cod SMIS: 139093, este titlul proiectului care a fost lansat joi, 5 august 2021, în sala de spectacole a casei de cultură din centrul urbei, care temporar adăpostește și Primăria.
La lansare au luat parte managerul de proiect Mariana Miulescu, secretarul Primăriei Flămânzi, experți angajați în cadrul ”EDUsmart”, posibili membri ai viitorului grup țintă și cetățeni din oraș interesați de acest program.
Managerul a trecut în revistă datele principale ale proiectului. Astfel, obiectivul general al proiectului este de reducere și prevenire a abandonului școlar la nivelul orașului Flămânzi prin furnizarea unui pachet integrat de servicii de înaltă calitate și adecvate nevoilor grupului țintă format din copii cu părinți plecați la muncă în străinătate cu accent pe copiii aparținând minorității romă și a celor din mediul rural.
”EDUsmart” are și 10 obiective specifice, de la ”stimularea participării la educație” și ”reducerea părăsirii timpurii a școlii” până la ”valorificarea potențialului copiilor prin promovarea voluntariatului” și ”creșterea gradului de conștientizare cu privire la nevoile copiilor prin intermediul unei campanii de informare”.
270 de preșcolari și școlari incluși în proiect
Grupul țintă va fi format din 50 de preșcolari și 220 de școlari cu părinți plecați la muncă în străinătate, 15,01% dintre aceștia fiind necesar să provină din mediul rural, iar 10,01% să fie romi.
Pentru îndeplinirea tuturor acestor obiective au fost concepute mai multe activități:
– Școală după școală – After School, timp de doi ani pentru 100 de copii. Copiii vor beneficia de hrană, rechizite și materiale educative pentru dezvoltarea abilităților de comunicare.
– Servicii educație non-formală – șase serii vor susține un curs de comunicare în limba engleză, iar alte șase un curs de Tehnologia Informației și Comunicării.
– Servicii psihosociale de sprijin – consiliere psihologică în funcție de nevoile fiecărui individ și organizarea de workshop-uri.
– Școala de dezvoltare personală – cinci evenimente pentru stimularea participării la educație și la activitățile de consiliere ale copiilor.
– Activități recreative și de socializare – organizarea de drumeții, picnicuri, tabere, excursii tematice.
– Servicii de educație parentală și consiliere socială – linia verde, raportul părintelui, cafeneaua părinților.
Un proiect de suflet
Profesor la bază, primarul de Flămânzi a observat cum de la un an la altul populația școlară tot scade. Asta din cauza natalității tot mai reduse, dar și a faptului că unii părinți plecați la muncă în străinătate își iau și copiii, iar alții și-i lasă acasă, iar uneori cei mici rămași abandonează cursurile.
”Cu problema aceasta ne confruntăm de mai bine de 10 ani (…). Constatăm că noi la Statistică suntem undeva la vreo 10.300, dar în realitate suntem undeva la vreo 8.000 de locuitori în Flămânzi. Deci e clar că diferența de peste 2.000 de locuitori sunt cei plecați în diverse locuri din țară și străinătate”,
Dan Oloieriu, primarul orașului Flămânzi.
Având oportunitatea obținerii unei finanțări pentru rezolvarea fie și parțială a acestor probleme, nu a ratat o asemenea șansă.
”Nu neapărat primează aspectul financiar, pur și simplu ne dorim ca acelor copii fără un părinte acasă sau chiar fără amândoi părinți, să le aducem zâmbetul vârstei lor. Dacă se poate așa ceva… Dar măcar încercăm să compensăm această lipsă temporară a părinților”,
Dan Oloieriu, primarul orașului Flămânzi.
Aproape 80% din valoarea totală a proiectului este repartizată activităților de nediscriminare, ceva peste 13% pentru inovare, iar aproape 8% pentru îmbunătățirea accesibilității, a utilizării și a calității tehnologiilor informației și comunicațiilor.
